Tuesday, October 1, 2013

Ineu cu iz de Suhard

Cu toate ca am avut in vara o tentativa nereusita de Rodnei, am reusit sa ma intorc weekendul care tocmai o trecut. Data trecuta fix cand am ajuns la Lala Mica, cat ca am pus cortu si o inceput o furtuna agresoare care m-o tinut in cort vreme de vreo 2 ore si ceva, timp in care am mangaiat cainele care tremura ingrozitor din cauza de frica de tunete. Care, ce-i drept, m-o cam speriat si pe mine ca dadeau foarte aproape.
La un moment dat s-o mai ostoit, asa ca am adunat rapid si-am hotarat ca n-are rost sa stau, asa ca plecat am fost.
De data asta insa, vremea se anunta cel putin stabila, cu soare si niste nori, si frig. Am zis ca n-are rost cortu, mai ales ca exista cabane in Pasul Rotunda. Am incercat la Cabana Croitor, da nu aveau loc, asa ca am stat la cabana Pasul Rotunda, 90 de lei pe camera, caldura buna plus posibilitate de dus. Lux!
Am plecat sambata dimineata pe la vreo 5 jumate, si-am prins un cvasi-rasarit pe drum, din cauza de ceata care parea a fi din ce in ce mai densa.




Dupa ce-am trecut insa de Beclean spre Nasaud s-o deschis de tot vremea, si-am mers pana in Sant si Valea Mare intr-un peisaj absolut fantastic, mai ales acuma ca-i toamna in toi. Din Valea Mare am urcat pe drumu forestier pana la cabana, si de-acolo la pas pe marcaj banda rosie. Traseul nu-i foarte greu, are vreo 11 km, urca vreo 1000 de m diferenta pozitiva de nivel, si merge mult pe drum care de altfel ii practicabil de masini. La un moment dat urca prin jnepenis si da in punct rosu, ducand la Lala Mare, mai sus la Lala Mica si si mai sus la Ineu.
Asa ca pe el am mers, chiar daca de la un moment dat s-o facut vremea destul de inchisa, si parca incepea sa fie tot mai racoare





La Lala Mica am mancat din traista niste branza cu rosii, si cum incepea deja sa fie destul de racoare, am luat-o la pas spre Ineu.
N-am respectat traseul, chiar nu-i greu de ajuns, cu toate ca erau niste rangeri ce-i urlat ca nu ii bine si sa-mi tin cainele aproape ca sunt marmote. Am vazut la coborare ca reparau un refugiu de sub varful Ineu, ceea ce-i bine.
Am stat pe Ineu o vreme, chit ca era frig si ceata, dar din cand in cand se mai deschidea putin lasand lumina sa creeze un spectacol tare tare frumos pe crestele din jur. Cu toate astea, incepea deja sa fie tarziu si parca tot mai frig cum stateam locului, asa ca am facut cale intoarsa la cabana, unde-am bagat de cina si pe urma somn.


























Urmatoarea zi se anunta mai cu senin, asa ca am urcat foarte putin inspre Suhard, doar asa...sa vedem cum se vede. Se vede frumos.
Am coborat la masina, si-am mers acasa, si-asa o trecut un weekend foarte foarte frumos








No comments:

Post a Comment